Era de o frumusete nemaintalnita pana atunci.
Avea ochii mari si maronii ca doua bucati de ciocolata, buzele cu forma lor superba care pana atunci nu mai intalnisera sentimentul de amaraciune, linia nasului frumus trasata, iar parul...parul negru ca abanosul era prins intr-un coc bine strans, de parca cineva ar fi vrut sa-l desprinda de scalp numaidecat.
Nu fusese niciodata admirata pentru aptitudinile psihice..insa chipul frumos si atitudinea eleganta erau mereu subiect de discutie pentru ceilalti. Ce femeie nu o invidia chiar macar si pentru o clipa ? Pasul elegant, talia subtire, mana fina si gatul lung erau doar cateva din calitatile ei remarcabile.
Te uitai in ochii-i adanci si in urmatoarea clipa te pierdeai ca intr-o pestera infinita. Un monstru in chip de femeie? sau era doar pasiunea mistica pe care o stapanea?Pasiunea inebunitoare pentru aceia care nu erau indeajuns de puternici sa-i reziste.
Ii placeau jocurile dragostei , jocurile in care era convinsa ca va iesi cu privirea ,inainte oricat de dur se anunta. Necinstita nu era, dar invatase cu rabdare ca daca nu cauti sa fi egoist ,macar o data-n viata, pana la cer ar fi mancat-o sfintii.
Era naturala, cu trasaturi asiatice, dragalasa cu oamenii care ii aratau respect ; ii placea sa atraga atentia cu subtilitati si fel de fel de perversiuni pe care,insa, le considera nevinovate. La prima vedere parea contradictorie : o dama bine cu aere de starleta . Asta era pur si simplu felul ei. O placeam , o iubeam si ma inebunea de fiecare data cand imi adresa chiar si un nevinovat "ah!". Nu aveai cum sa treci pe langa trupusorul ei si sa nu o remarci. Era femeia care din trei cuvinte si doua priviri te convingea ca pana sa ajungi la standarde macar mediocre, mai ai de muncit o viata si-o zi. Nu erai niciodata sigur pe ceea ce dorea, pe ceea ce vroia. Avea toane si toane, dispozitii si dispozitii si oricat de tare incerca sa te necajeasca , nu te suparai din simplul respect fata de chipu-i angelic.
Piele ciocolatie te fermeca. Iti doreai :atingerea dulce ca de ciocolata, zambetul cu dintii albi, frumosi, carora le purta grija ca unor copilasi firavi, genele lungi arcuite si negre, sprancenele cu forma lor ce pareau pictate de un om ce stia sa inteleaga esteticul , toatea acestea laolalta se potriveau numaidecat ca sunetele intr-un cuvant frumos sau perlele in sirag.
Nu cerea niciodata mai mult decat era nevoie sau mai mult decat putea si ea la randul ei sa ofere. Erau clipe in care atunci cand o zareai, ti se parea cel mai firav copil de pe lume ,cu privirea-i calda,cu zambetul dulce; insa erau momente in care vedeai in ea.. femeia atat de puternica , ca personalitate, aroganta si rece , incat o respingeai cu aceasi ura cu care cu cateva zile in urma o iubeai. Cert e ca oricat de mult te respingea ...ti-o doreai prin preajma mereu si mereu. Daca o iubeai , o cautai pentru ca mereu o pierdeai din priviri, insa daca nu-ti placea , aveai un sentiment tampit ca e omniprezenta supraveghindu-ti ,in detaliu, fiecare miscare.
Un fel de enigma,i-ar fi spus altii, dar pentru mine era femeia pe care o iubeam.
Erau buzele. era zambetul dulce, era furia din ochii mari... nu stiu ce m-a facut sa o iubesc asa. Era un fel de lagatura bolnavicioasa; o iubeam cu aceasi pasiune cu care ei ii placea sa inebuneasca rasa masculina. Uneori stateam ore intregi hipnotizat dupa ce ma privise, pentru o clipa, la biblioteca, in sala de lectura ori in sala de curs.
Ma intrebam daca din barbatul viril, din cuceritorul si idolul gandirii femeii, devenisem in halul acela de timid incat nu aveam curajul sa-i arunc o privire ceva mai insistenta. Oare chiar atat de mult ma dusesem dus de val incat sa nu observ ca decazusem in toate privintele, din cauza unei femei ciudat de frumoasa, din cauza unei obsesii care ma bantuia in fiecare moment?
Eram profesor de aproximativ sapte ani la "Universitatea California" din Los Angeles, SUA . Ajunsesem acolo printr-o coincidenta de nume. Nu spusesem acet amanunt nimanui ; ma mustra constiinta , la inceput, dar cu timpul mi-am demonstrat ca sunt demn de postul primit, asa ca mi-am pastrat secretul si am mers mai departe. Eram profesor de matematica si statistica aplicata (cel mai mult in acest domeniu imi placea ca eram admirat de studenti pentru gandirea-mi logica si pentru harul de a transmite la randul meu ceea ce invatasem de la altii).
Eram logodit de trei ani si jumatate cu o nemtoaica pe nume Lara Trane.Cu Lara ma intalnisem intr-o gara pe vremea cand aceasta era studenta in anul II, la "Stiinte Politice", sectia "Jurnalism " , intr-un orasel cam la 32 de km la Vest de "Orasul Ingerilor", Bellflower. Fusesem acolo la o petrecere a burlacilor..... To be continued.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu