Am ramas imbratisati pret de cateva minute. Nicicand nu m-am simtit mai implinit, mai increzator si sigur pe viitorul ce aveam sa-l petrec cu aceasta femeie splendida.
Lara era tot ce-mi doream. Reprezenta idealul feminin pana la ora aceea, pana la cei 31 de ani.
Desi studenta la jurnalism, era destul de naiva in ceea ce privea viata. O puteai pacali usor in legatura cu unele aspecte ce tineau de viata noastra sociala. Poate ca acest lucru se datora si faptului ca locuia in S.U.A doar de 2 ani. Dar o iubeam; si o iubeam intr-un fel destul de straniu. O iubeam pur, si simplu. Chipul ei angelic imi aducea mereu liniste in suflet. Uram sa o vad plangand. Plangea cand se taia la deget, plangea cand un coleg de la facultate o necajea sau cand plecam in graba dimineata si uitam sa o sarut.
De la un timp , viata noastra devenise monotona. Ma trezeam dimineata, plecam la universitate iar spre seara faceam pret de 15 min. cu masina pana acasa. Rar se intampla ca Lara sa fie venita de la facultate , asa ca pregateam cina pentru amandoi si o asteptam cu masa pusa. Mancam, iar apoi somn ; a doua zi o luam de la capat. Nici macar in weekend-uri situatia nu prea se schimba. Eu stateam acasa si faceam fel de fel de lucrari, ma uitam peste munca studentilor mei, imi pregateam cursurile pentru noua saptamana, iar Lara era plecata mereu pe teren in cautare de noi evenimente facand fel de fel de reportaje.
Chiar si atunci cand prindeam momente doar pentru noi se intampla sa ne certam pe diferite motive, motive ce deveneau tot mai prostesti. Imi aduc aminte cu groaza de una din certurile noastre din acea perioada. A fost exact lucrul de care era nevoie sa ma indeparteze de ea, lucrul care sa ma faca sa-mi doresc si alte femei.
Venisem acasa intr-o sambata dupa-amiaza de la Bibioteca Centrala din L.A. , unde fusesem sa ma documentez in legatura cu o neclaritate in ceea ce priveste " dimensiunea unui spatiu vectorial". Aceasta neclaritate o dobandisem in ziua anterioara datorita unui student care era atat de tare pus in dilema in legatura cu aceasta notiune, incat m-a facut sa ma gandesc la anumite aspecte si sa-mi pun intrebari la randul meu. In cea mai mare biblioteca din L.A. am gasit raspunsurile a ceea ce ma interesa. Am zabovit pe acolo in jur de cinci ore ci ceva , iar apoi m-am indreptat direct spre casa. In drum ma oprisem la cofetaria din colt pentru a-i lua Larei portia de ciocolata preferata, stiind ca acest lucru ii va pune un zambet pe frumosul chip.
Ajuns in fata usii se auzeau slab niste chicoteli din apartament. Am intrat, am pus cheile pe masuta din hol si m-am indreptat spre living. Ajuns, m-am oprit in dreptul usii foarte derutat. Pe cele doua fotolii din mijlocul incaperii era Lara cu un barbat. Atat de dezorientat eram, incat mi-am cerut scuze imediat si m-am indreptat spre iesire...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu